Trendyol a intrat în România în 2022 și a crescut repede, iar pentru mulți selleri a devenit al doilea sau al treilea canal, lângă marketplace-ul pe care vindeau deja. Vestea bună e că bariera de intrare e mică. Vestea mai puțin bună e că partea nevăzută — facturarea, TVA-ul, retururile, deconturile — te poate costa mai mult timp decât vânzarea în sine. Ghidul ăsta acoperă tot drumul, în ordinea în care îl parcurgi.
1. Ce îți trebuie ca să deschizi contul de vânzător
Trendyol lucrează doar cu firme, deci ai nevoie de o entitate juridică — SRL sau PFA. Nu poți vinde ca persoană fizică. Concret, la înregistrare îți vor cere:
- Certificatul de înregistrare (CUI) și datele firmei din ONRC;
- Cont bancar pe firmă, în lei — acolo îți vin banii, de regulă la două săptămâni după livrare;
- Codul CAEN potrivit — pentru comerț online e 4791 (comerț cu amănuntul prin internet). Dacă nu-l ai autorizat, îl adaugi la ONRC înainte;
- Contract semnat electronic — se face în platforma lor, nu ai nevoie de drumuri.
Aprobarea durează, în practică, între câteva zile și două săptămâni, în funcție de cât de repede răspunzi la cererile de completare. Nu te grăbi să încarci produse până nu ai contul validat — riști să le refacă.
2. Cât te costă, de fapt
Aici e prima capcană pentru sellerii noi: prețul afișat nu e banul care îți intră în cont. Din fiecare vânzare se scad, în ordine:
- Comisionul Trendyol — variază pe categorie, de regulă între 8% și 22%. Electronicele au comision mic, moda și accesoriile au comision mare;
- Costul livrării, dacă îl suporți tu — în multe campanii livrarea gratuită pentru cumpărător înseamnă că o plătește sellerul;
- Costul returului — cumpărătorul are drept legal de retur 14 zile, iar transportul retur cade adesea în sarcina ta;
- TVA-ul, dacă ești plătitor — se calculează la prețul de vânzare, nu la ce rămâne după comision.
Regula practică: la un produs de modă cu 20% comision, livrare suportată și o rată de retur de 15%, marja brută trebuie să fie peste 45% ca afacerea să aibă sens. Sub pragul ăsta lucrezi pentru marketplace, nu pentru tine.
Calculează înainte, nu după
Cel mai frecvent motiv pentru care un seller nou se oprește după trei luni nu e lipsa vânzărilor, ci descoperirea că vânzările nu aduceau bani. Fă socoteala pe hârtie pentru fiecare produs, cu toate reținerile, înainte să-l urci.
3. Livrarea: cine duce coletul
Ai două variante. Prima e să livrezi tu, cu curierul agreat de platformă — primești eticheta generată de ei, o lipești pe colet și îl predai. A doua, disponibilă pentru unele categorii, e să ții marfa în depozitul lor, iar ei se ocupă de livrare și retururi. Prima variantă îți dă control și marjă mai bună; a doua îți dă viteză și vizibilitate mai mare în listări, dar cu costuri de depozitare.
Termenul de expediere e strict: ai de regulă 1–2 zile lucrătoare de la comandă. Întârzierile îți scad scorul de vânzător, iar un scor mic înseamnă mai puțină vizibilitate — care înseamnă mai puține vânzări. E un cerc care se închide repede în defavoarea ta.
4. Facturarea: partea pe care o subestimează toată lumea
Pentru fiecare comandă livrată trebuie să emiți factură către cumpărătorul final, pe firma ta. Marketplace-ul nu face asta în locul tău — el îți emite ție o factură separată, pentru comisionul reținut. Sunt două documente diferite, care merg în două direcții:
- Factura ta de vânzare — venitul tău, către client. Dacă e către o firmă, pleacă obligatoriu prin e-Factura la ANAF;
- Factura de comision primită de la marketplace — cheltuiala ta, o înregistrezi în contabilitate.
La 20 de comenzi pe lună poți face asta manual. La 200 nu mai poți — și aici încep greșelile: facturi lipsă, numere sărite, date greșite, termene depășite la ANAF. De-aia sellerii care cresc ajung, mai devreme sau mai târziu, să lege marketplace-ul de un program care emite facturile singur.
5. TVA și pragul de la care devii plătitor
Dacă cifra ta de afaceri depășește 395.000 de lei într-un an, devii plătitor de TVA obligatoriu. Mulți selleri noi pornesc neplătitori, ceea ce e un avantaj de preț la început — dar atenție la două lucruri:
- pragul se urmărește cumulat pe an, iar depășirea lui te obligă să te înregistrezi în 10 zile de la finalul lunii în care l-ai atins;
- după înregistrare, prețurile tale trebuie recalculate — dacă lași aceleași prețuri, TVA-ul îl suporți din marjă.
Sfatul practic: urmărește pragul lunar, nu anual. Un vârf de sezon te poate duce peste el fără să-ți dai seama, iar amenda pentru înregistrare întârziată e mult mai scumpă decât atenția.
6. Retururile: 14 zile, și ce faci cu factura
Cumpărătorul are drept de retur în 14 zile, fără să dea explicații. Când marfa se întoarce:
- emiți o factură de storno — care anulează factura inițială și pleacă și ea la ANAF dacă originalul a plecat;
- readuci produsul în stoc, dacă e vandabil;
- ajustezi TVA-ul colectat, dacă ești plătitor.
Pasul cel mai des uitat e al doilea: marfa se întoarce fizic, dar nu și în evidență. Așa apar diferențele de inventar care ies la iveală abia la final de an, când nu mai ai cum să le explici.
7. Banii: de ce nu se potrivesc niciodată din prima
Marketplace-ul nu îți virează suma comenzilor. Îți virează, la interval fix, o sumă netă din care s-au scăzut deja comisioane, transport, retururi și eventuale penalizări. Ca să știi dacă ai încasat corect, trebuie să potrivești fiecare virament cu comenzile din spatele lui — operațiune care manual, în Excel, ia ore bune pe lună.
Ăsta e momentul în care majoritatea sellerilor renunță să mai verifice și acceptă orbește ce le vine. E o greșeală scumpă: diferențele de comision și retururile nerecunoscute se adună.
Ce faci mai departe
Dacă ești la început, ordinea sănătoasă e: deschide contul, urcă 10–20 de produse pe care le ai deja pe stoc, calculează marja reală cu toate reținerile și abia apoi extinde. Iar în paralel, încă din prima lună, leagă vânzările de un sistem care emite facturile și ține stocul — pentru că partea administrativă crește mai repede decât vânzările, și te prinde nepregătit exact când merge bine.